Serviciul Protecția Copilului și Familiei
VIITORUL ARE VOCE. SE NUMEȘTE COPIL
A. Participarea copiilor la deciziile care îi privesc
Direcția de Asistență Socială implementează prevederile Ordinului nr. 1541/2025 pentru aprobarea Ghidului privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale.
Acest cadru stabilește:
obligația de a consulta copiii
necesitatea unui proces structurat și transparent
integrarea opiniilor exprimate în deciziile instituționale
Participarea copiilor contribuie la:
creșterea calității deciziilor
dezvoltarea unui mediu instituțional deschis
consolidarea încrederii între copii și autorități
Consultarea copilului reprezintă o responsabilitate instituțională.
B. Pentru adulți
Consultarea copiilor nu este un gest de bunăvoință.
Este o responsabilitate instituțională și profesională.
Ne asumăm:
să informăm copiii într-un limbaj clar și accesibil
să organizăm consultări reale, nu formale
să ascultăm activ opiniile copiilor
să ținem cont de ceea ce spun în procesul decizional
să oferim feedback, astfel încât copiii să știe că vocea lor contează
Fără participarea copiilor, deciziile nu sunt complete.
C. Pentru copii/adolescenți
Vocea ta contează.
Ai dreptul:
să fii întrebat
să spui ce gândești
să fii ascultat
să participi la deciziile care te privesc
Nu trebuie să fii „prea mare” ca să ai o părere.
Opinia ta este importantă.
Dacă ai o idee, o întrebare sau vrei să spui ceva:
Spune-ne. Noi te ascultăm.
De ce este important
Participarea copiilor înseamnă:
decizii corecte
servicii mai bune
o comunitate mai deschisă și responsabilă
Copiii nu sunt doar beneficiari. Copiii sunt participanți direcți.
Mesajul nostru
Viitorul are voce. Se numește copil.
Iar responsabilitatea noastră este să o ascultăm.
Consecințele neascultării copilului
Neascultarea copilului trebuie analizată în contextul actual al drepturilor copilului, mai ales prin prisma principiilor introduse și consolidate prin Ordinul 1541/2025 privind consultarea copilului. Acest ordin pune accent pe participarea activă a copilului la deciziile care îl privesc, ceea ce schimbă modul în care interpretăm „neascultarea”: nu mai este doar un comportament problematic, ci poate neascultarea copilului nu trebuie interpretată exclusiv ca un comportament problematic, ci și ca o posibilă formă de exprimare a nevoilor, emoțiilor sau opiniilor sale, mai ales atunci când acesta nu se simte suficient consultat sau înțeles.
1. La nivelul copilului
• nu mai are încredere să vorbească
• devine retras sau, dimpotrivă, opozant
• simte că nu contează
• nu își dezvoltă capacitatea de a lua decizii
Pe termen lung:
• adult nesigur
• dificultăți de exprimare
• lipsă de inițiativă
1. Palier psihologic
Din perspectivă psihologică, neascultarea poate reflecta nevoia copilului de autonomie, afirmare și participare activă. Atunci când copilul nu este ascultat sau implicat în deciziile care îl privesc, pot apărea:
• scăderea stimei de sine;
• anxietate sau frustrare;
• sentiment de nedreptate
• neîncredere în adulți
Mesajul transmis copilului: „Vocea ta nu contează.”
Consultarea copilului, conform Ordinului nr. 1541/2025, contribuie la dezvoltarea echilibrată a personalității și la consolidarea încrederii în sine.
2. Palier educațional
În mediul educațional, neascultarea constantă poate influența negativ parcursul școlar al copilului:
• dificultăți de adaptare la reguli;
• neascultarea constantă poate duce la dificultăți de integrare;
• poate afecta procesul de învățare și relația cu autoritatea.
Consecințe:
• sancțiuni disciplinare;
• etichetare negativă („copil problemă”);
• scăderea motivației școlare.
Abordarea centrată pe copil, care presupune explicarea regulilor și implicarea acestuia în procesul decizional, reduce comportamentele opozante și susține participarea activă la actul educațional. Ordinul impune consultarea copilului, ceea ce înseamnă că regulile trebuie explicate și negociate într-o anumită măsură, nu doar impuse.
3. Palier social
La nivel social, comportamentele de neascultare pot afecta relațiile copilului cu cei din jur:
• apariția conflictelor cu alți copii sau adulți;
• dificultăți de integrare în grup;
• risc de izolare socială.
Consecințe:
• izolare socială;
• conflicte frecvente;
• dificultăți în dezvoltarea empatiei.
Promovarea dialogului și a consultării copilului sprijină dezvoltarea abilităților sociale și a responsabilității față de comunitate.
4. Palier juridic și al protecției copilului
Ordinul nr. 1541/2025 consolidează dreptul copilului de a fi ascultat, în concordanță cu principiul interesului superior al copilului.
Ignorarea opiniei copilului poate avea consecințe precum:
• decizii inadecvate interesului superior al copilului;
• posibile abuzuri instituționale sau familiale;
• încălcarea drepturilor copilului.
Instituțiile au obligația de a crea mecanisme adecvate de consultare, adaptate vârstei și gradului de maturitate al copilului.
5. Palier familial
În familie, neascultarea copilului poate genera tensiuni și dificultăți de comunicare:
• conflicte frecvente între copil și părinți;
• deteriorarea relației afective;
• scăderea nivelului de încredere reciprocă.
Aplicarea principiului consultării copilului:
• îmbunătățește comunicarea;
• reduce comportamentele opozante;
• construiește încredere și cooperare.
Implicarea copilului în luarea deciziilor familiale contribuie la dezvoltarea unei relații bazate pe respect, cooperare și responsabilitate.
Concluzii
În lumina prevederilor Ordinului nr. 1541/2025, neascultarea copilului trebuie înțeleasă nu doar ca o abatere de la reguli, ci și ca un posibil semnal privind nevoia acestuia de a fi ascultat și implicat.
Adoptarea unei abordări echilibrate, bazate pe dialog, respect și participare activă, conduce la:
• prevenirea comportamentelor opozante;
• dezvoltarea armonioasă a copilului;
• consolidarea relațiilor dintre copil și adulți.
Abordarea modernă recomandă:
• echilibru între autoritate și dialog;
• reguli clare, dar explicate;
• implicarea copilului în luarea deciziilor.
Instituțiile și profesioniștii din domeniu au responsabilitatea de a asigura un cadru în care vocea copilului este auzită, respectată și integrată în procesul decizional.
Sfaturi pentru părinți
Relația părinte–copil se construiește pe echilibru între ghidare și respectarea autonomiei. În contextul actual, în care dreptul copilului de a fi ascultat este esențial, neascultarea nu trebuie privită doar ca o problemă de disciplină, ci și ca o oportunitate de înțelegere și conectare.
1. Ascultați activ și cu răbdare
Un copil care se simte ascultat va coopera mai ușor. Acordați timp pentru a-i înțelege punctul de vedere, fără a-l întrerupe sau judeca imediat.
• priviți copilul când vorbește;
• validați emoțiile („înțeleg că ești supărat”);
• evitați reacțiile impulsive.
Ascultarea activă este primul pas în prevenirea comportamentelor de opoziție.
2. Stabiliți reguli clare, explicate pe înțelesul copilului
Copiii au nevoie de limite, dar acestea trebuie să fie:
• coerente;
• adaptate vârstei;
• explicate, nu doar impuse.
Explicați de ce există o regulă și ce rol are ea. Când copilul înțelege sensul, este mai dispus să o respecte.
3. Implicați copilul în luarea deciziilor
Conform principiilor consultării copilului, este important ca acesta să participe, în funcție de vârstă, la deciziile care îl privesc.
Exemple:
• alegerea activităților zilnice;
• stabilirea unui program;
• negocierea unor responsabilități.
Această implicare crește sentimentul de responsabilitate și reduce nevoia de opoziție.
4. Mențineți consecvența
Regulile trebuie aplicate constant. Incoerența poate crea confuzie și poate încuraja testarea limitelor.
• evitați schimbarea frecventă a regulilor;
• asigurați-vă că ambii părinți aplică aceleași principii;
• aplicați consecințele într-un mod calm și echilibrat.
5. Folosiți consecințe constructive, nu pedepse excesive
În locul sancțiunilor dure, optați pentru consecințe care ajută copilul să învețe:
• explicați efectele comportamentului;
• încurajați repararea greșelii;
• evitați umilirea sau etichetarea negativă.
Scopul este educarea, nu pedepsirea.
6. Oferiți exemple personale
Copiii învață prin imitare. Modul în care părinții comunică și gestionează conflictele influențează direct comportamentul copilului.
• manifestați respect în dialog;
• gestionați calm situațiile tensionate;
• respectați, la rândul vostru, regulile stabilite.
7. Încurajați exprimarea emoțiilor
Un copil care își poate exprima emoțiile va avea mai puține manifestări de neascultare.
• creați un spațiu sigur pentru discuții;
• încurajați verbalizarea sentimentelor;
• evitați minimalizarea trăirilor copilului.
8. Consolidați relația afectivă
O relație bazată pe încredere și afecțiune reduce semnificativ comportamentele opozante.
• petreceți timp de calitate împreună;
• arătați apreciere și încurajare;
• mențineți o comunicare deschisă.
Concluzie
Gestionarea neascultării copilului presupune mai mult decât impunerea regulilor – implică dialog, înțelegere și respect reciproc. În spiritul Ordinului nr. 1541/2025, consultarea copilului devine un instrument esențial în educație, contribuind la formarea unui adult responsabil, echilibrat și încrezător.
Prin aplicarea acestor principii, părinții pot transforma situațiile dificile în oportunități de dezvoltare și consolidare a relației cu copilul.
VOCEA COPIILOR CONTEAZĂ!
Participarea copiilor în luarea deciziilor – un drept, nu un favor!
Ce înseamnă participarea copiilor?
➡️ Să fii ascultat.
➡️ Să îți exprimi ideile și sentimentele.
➡️ Să fii întrebat înainte să se ia decizii care te privesc.
➡️ Să ai un loc la masa discuțiilor – acasă, la școală, în comunitate!
Mesaj din partea copiilor
„Eu știu ce-mi place, ce mă sperie, ce mă ajută. Doar întreabă-mă!”
OBIECTIVE 2026:
Dezvoltarea de parteneriate cu școlile și organizațiile de tineret la nivel local.
Organizarea de consultări cu copiii pe temele stabilite:
I.Dreptul meu la opinie și participare
- Cum pot spune ce gândesc în mod liber și respectuos?
- Ce înseamnă să fiu ascultat(ă)?
- Pot participa la decizii care mă privesc?
II.Dreptul meu la protecție împotriva violenței și abuzului
- Mă simt în siguranță acasă, la școală, în comunitate?
- Ce fac dacă cineva mă rănește, sperie sau mă face să mă simt rău?
- Unde pot cere ajutor?
III.Dreptul meu la timp liber și joacă
- La ce activități aș putea să particip?
- Am timp și loc pentru joacă și relaxare?
- Cum aș putea să îmi petrec timpul liber?
OBIECTIVE 2025
conform prevederilor Ordinului nr. 1541/2025 și ale Legii nr. 295/2024
Înființarea Cutiei de sugestii anonime pentru copiii mai retrași sau timizi în vederea asigurării unui mediu prietenos în cadrul consultărilor
Organizarea de consultări cu copiii beneficiari ai centrelor de zi din cadrul Direcției de Asistență Socială Brăila și elevi ai unităților de învățământ de pe raza municipiului Brăila
Desfășurarea unei sesiuni de consultare denumită „Temele anului 2026” - cu scopul identificării opiniilor, nevoilor și sugestiilor copiilor cu privire la sprijinul pe care îl primesc din partea adulților și modul în care își doresc să fie implicați în luarea deciziilor care îi privesc precum și propunerea unor teme de interes pentru copii prin intermediul chestionarelor.
Descriere
Identifică copiii aflați în situație de risc, sprijină și monitorizează respectarea drepturilor copilului având în vedere principiul interesului superior al copilului.
Atribuții:
-identificarea și evaluarea situațiilor care impun acordarea de servicii și/sau prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa, întocmind raportul de evaluare inițială și planul de servicii aprobat prin dispoziția primarului,
-monitorizarea şi analizarea situaţiei copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante, în baza unei fişe de monitorizare aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
-asigurarea consilierii și informării familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, drepturilor copilului și serviciilor disponibile pe plan local,
-asigurarea și monitorizarea aplicării măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, de prevenire și combatere a violenței în familie, precum și a comportamentului delincvent,
-sprijinirea părinților cu privire la creșterea și îngrijirea copiilor, acordarea de servicii de consiliere familială,
-efectueaza anchete sociale la domiciliul familiilor cu copii aflate in evidenta si se informeaza despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare, intocmeste referatul constatator si acolo unde este cazul propune suspendarea sau modificarea planului de servicii,
-înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecție specială, în condițiile legii,
-colaboreaza cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului in domeniul protectiei copilului si transmite acesteia toate datele si informatiile solicitate din acest domeniu,
-colaboreaza cu institutiile de invatamant in vederea depistarii cazurilor de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copilului in vederea luarii masurilor ce se impun,
-monitorizarea mama/mama minoră și nou-născut aflați în situație de risc, cel puțin un an de la externare,
-în vederea instituirii măsurii de plasament sunt întocmite rapoarte de evaluare inițiale și remiterea acestora către Direcția de Asistență Generală și Protecția Copilului,
-urmărirea evoluției dezvoltării copilului și modul în care părinții acestuia iși exercită drepturile și iși îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecție specială și a fost reintegrat în familia sa întocmind rapoarte lunare pe o perioadă de minim 6 luni,
-monitorizarea relațiilor personale cu copilul pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul în care nu se respectă programul stabilit de instanță sau convenit de părinți, la solicitarea unuia dintre părinți; asistă la preluarea și la înapoierea copilului de către parintele la care nu locuiește în mod statornic; întocmește raportul de monitorizare al relațiilor personale și îl înmânează fiecăruia dintre părinți,
-monitorizare plan de servicii post-rezidențiale,
-colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si intocmeste planul de servicii necesar admiterii copiilor in centrele de zi de pe raza Municipiului Brăila,
-identifica copii lipsiti in mod legal de elementele constitutive ale identitatii lor sau de unele dintre acestea si ia de urgenta toate masurile necesare in vederea stabilirii identitatii lor in colaborare cu institutiile competente,
-propune primarului pe baza dosarului intocmit de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului stabilirea prin dispozitie a numelui si prenumelui copilului abandonat in maternitate si a carui mama nu a putut fi identificata; pe baza acestei dispoziții face declaratia de inregistrare a nasterii la Biroul de Stare Civila transmitand directiei actul de inregistrare a nasterii,
-realizeaza demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului gasit precum si a celui parasit de parinti in alte unitati sanitare,
-efectuarea de anchete sociale și întocmire raport de evaluare inițială, la solicitarea Direcțiilor de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu privire la menținerea măsurii de protecție socială/încetarea măsurii de protecție socială/reintegrarea în familie a copilului,
-monitorizare tutelă minori,
-întocmirea și transmiterea către AJPIS Brăila a monitorizarii minorilor aflați în tutela – trimestrial,
-inregistreaza note de informare cu privire la prestarea de catre copii a activitatilor cu caracter culturar, artistic, sportive, publicitar si de modeling,
-înregistrarea declarațiilor părinților care pleacă la muncă în străinătate și eliberează dovezi în acest sens, la cererea angajatorului,
-întocmește rapoarte de evaluare inițială, completează fisa de riscuri și fisa de observație, după caz și monitorizează evoluția copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, precum și menținerea relațiilor personale cu aceștia, întocmind, la nevoie, planul de servicii,
-întocmirea si transmiterea către DGASPC Brăila a situației copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – trimestrial,
-întocmirea si transmiterea către DGASPC Brăila, trimestrial, a cazurilor de: abuz, neglijare, abandon sau rele tratamente aplicate minorilor, prestarea de către copii de activități remunerate în domeniile cultural, artistic, publicitar și de modeling, violență în familie, exploatare prin muncă,
-întocmirea fișei de evaluare inițială, plan de servicii aprobat prin dispoziție de primar și contract de servicii în vederea admiterii în cadrul Centrului Social Multifuncțional pentru comunitatea romă din cartierul Lacu Dulce,
-identificarea, evaluarea inițială, întocmirea anchetei sociale, a evaluării psihologice a familiei și copilului, întocmirea raportului de evaluare detaliată, a planului personalizat de consiliere, decizia directorului Direcției de Asistență Socială și contractul de servicii în vederea admiterii în cadrul Centrului Comunitar ’’Bunici și Nepoți’’,
-prelungirea/încetarea acordării serviciilor sociale în cadrul centrului comunitar prin întocmirea raportului de reevaluare, deciziei de prelungire/încetare și a actului adițional al contractului de servicii,
-identifica si propune primarului acordarea unor prestatii financiare exceptionale in situatia in care familia care ingrijeste copilul se confrunta temporar cu probleme financiare determinate de o situatie exceptionala si care pune in pericol dezvoltarea armonioasa a copilului.
Legislație
-Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare;
-Legea asistenţei sociale nr. 292/2011;
-Ordin 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii și a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protecție;
-Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului;
-Ordinului nr. 81/16.01.2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale organizate ca centre maternale;
-Legea nr.119/1996, republicată, cu privire la actele de stare civilă, cu modificările și completările ulterioare;
-Hotărârea nr.801/2016 pentru stabilirea procedurilor de colectare și ștergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă și evidența persoanelor;
-Ordin nr. 1733/2015 privind aprobarea Procedurii de stabilire şi plată a alocaţiei lunare de plasament;
-Hotărârea nr.75/2015 privind reglementarea prestării de către copii de activități remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling;
-Hotărârea nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, precum și pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială și a modelului standard al documentelor elaborate de către acestea;
-Ordinul nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor -Ordinul nr. 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi;
-Hotărârea nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal;
-Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);
- HOTĂRÂRE Nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
- Hotărârea nr. 1103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare;
-Legea nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
-Legea 156/2023 privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie;
-Hotărârea nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii;
-Legea nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
-Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;
Formulare
Consimțământ privind prelucrarea de date
Informare cu privire la prelucrare datelor cu caracter personal
Informări